O farmacie într-o plantă

21 iulie 2021 /în Repere, Perspective /

În ultimul deceniu s-au înmulțit publicațiile științifice despre Aloe, actualizându-i în principal potențialul cu accent deosebit pe acțiunea sa, emolientă și calmantă asupra sistemului digestiv, detoxifiantă pentru organism și pentru o stare bună a gâtului, integrând și completând abordarea convențională la diferite stări și tulburări care sunt deosebit de semnificative în lumea de astăzi.

 

În prezent sunt cunoscute 160 de ingrediente active. Principalul constituent al Aloe este acemannanul, o mucopolizaharidă

 Aloe pe piață

Există numeroase preparate pe bază de Aloe disponibile, folosite singure sau în combinație. Ar trebui ales, de preferință suc 100% pur de Aloe, fără adaos de apă, zahăr sau alcool, cu o concentrație mare de polizaharide și eventual titrat în Acemannan, molecula căreia îi sunt atribuite cele mai multe dintre proprietățile benefice ale Aloe. Sucul trebuie obținut din plantații cultivate fără utilizarea de îngrășăminte sau produse sintetice, fără reziduuri de gluten și fără aloină. Pentru a elimina aloina frunzele sunt recoltate și feliate manual la fața locului, îndepărtând cuticula frunzelor, acelor și vârfurilor, unde aloina este concentrată în principal. În plus, cu cât planta recoltată este mai bătrână, cu atât concentrația de aloină este mai mică, până când este neglijabilă la plantele de cel puțin 5 ani.

 

Administrarea de Aloe vera, este recomandată în anumite situații; pentru uz intern este utilă pentru o stare bună a sistemului digestiv, desfașurând o acțiune emolientă și calmantă, sau când se dorește să aibă o acțiune purificatoare, în timp ce în caz de uz extern are o acțiune emolientă si calmantă și eficientă asupra pielii.