Melatonina, gardianul somnului

21 mai 2021/ în Repere, Perspective /

De la începutul vieții, toate ființele vii sunt guvernate de nevoia de a dormi: de fapt, fără somn nu putem supraviețui. Astăzi, lipsa somnului poate afecta fiecare categorie de vârstă. Se crede că aproximativ 10% dintre adulții din lume suferă de insomnie severă. În ultimii 50 de ani, am pierdut în medie o oră și jumătate de somn pe noapte. Unul dintre motivele pentru aceasta este prezența constantă a luminii. 

Ciclul zi-noapte reprezintă unul dintre cei mai cruciali sincronizatori ai ceasului nostru biologic intern. Invenția luminii LED albastre a revoluționat complet sistemul de iluminat. Suntem permanent asaltați de lumină albastră fără să ne dăm seama, iar creierul nostru interpretează această expunere ca lumină solară.

Melatonina

Melatonina este hormonul care induce somnul, este produsă în mod natural în centrul creierului în epifiză (glanda pineală). La om, secreția de melatonină crește la scurt timp după ce cade întunericul; atinge apogeul la miezul nopții (între 2 și 4 dimineața), pentru a scădea apoi treptat în ultima parte a nopții. Concentrațiile plasmatice ale acestui hormon variază considerabil în funcție de vârstă: încep să scadă la adulți și mai ales la vârstnici. Fluctuația continuă a nivelului serotoninei și melatoninei în timpul zilei și nopții ajută la generarea de ritmuri vitale care afectează multe activități zilnice. De exemplu, secreția multor hormoni este afectată direct sau indirect de serotonină și melatonină.

În ultimii ani, multe studii clinice au evidențiat că melatonina este un hormon care are multe efecte asupra diferitelor organe și sisteme ale corpului uman. Efectele benefice induse de melatonină pot fi rezumate astfel:

1. Reglarea ciclului somn/veghe. Luarea melatoninei reglează somnul, ajutând la debutul, durata și calitatea, determinând și o durată crescută a somnului REM, în tot acest timp fără a provoca o creștere a somnolenței diurne.
2. Întărirea răspunsului imun și a activității unui număr de limfocite, celule care asigură o acțiune antiinflamatoare;
3. Efect antiproliferativ care inhibă creșterea tumorilor;
4. Rol stabilizator în tulburările ciclice ale dispoziției (tulburări de afectivitate sezonieră, depresie în timpul iernii);
5. Efecte protectoare împotriva îmbătrânirii premature și reducerea leziunilor celulare prin neutralizarea radicalilor liberi. În acest sens, este important să ne amintim că, radicalii liberi formați în timpul zilei reprezintă o amenințare constantă de agresiune, în special față de organele formate în mare parte din grăsimi saturate, cum ar fi creierul, de exemplu.