Cum să lupți împotriva anxietății și a stresului cu remedii naturiste

5 iunie 2018/ în Perspectivă /

Stresul poate fi definit ca fiind suma reacțiilor declanșate de organism atunci când se confruntă cu orice stimul negativ, fie el fizic, mental sau emoțional, care tinde să-i perturbe echilibrul. Când acest răspuns este inadecvat, poate deveni o boală. De fapt, stresul este necesar pentru viață și are un rol foarte important de jucat atunci când este sub control: acesta este cunoscut sub numele de eustress (din greacă, „stres pozitiv”). Totuși, atunci când depășește capacitatea organismului de a se adapta la el, stresul are efecte negative, cu simptome care sunt inițial funcționale și apoi organice: este așa-numita dis-stres (din greacă, „stres negativ”).

Anxietate și stres

Cunoștințele științifice despre stres sunt recente și datează din secolul al XIX-lea, concomitent cu expunerea crescută a omului la factorii de mediu din ce în ce mai complecși și agresivi. Tensiunea definită ca stres provine din efortul constant de a reacționa la factorii de stres externi pentru a păstra sau a restabili condițiile interne la starea lor inițială. În același mod, forțele externe asupra corpului nostru provoacă o tensiune care poate fi avantajoasă pentru creșterea noastră – adică atunci când este cunoscută sub numele de eustress sau stres pozitiv, sau provoacă o serie de consecințe negative. Ultima condiție este definită ca suferință.

Câțiva ani mai târziu, în 1936, medicul ungur Hans Selye a realizat studii care dovedesc caracterul universal și nespecific al răspunsului tuturor ființelor vii la stimulii mediului. El a identificat, de asemenea, o secvență specifică în timpul răspunsului general. Corpurile expuse amenințărilor de mediu activează un prim răspuns de alarmă cu modificări biologice care duc la o reacție de „luptă” sau „fugă”. Dacă agresivitatea persistă, începe o a doua fază, declanșată de mecanisme progresive de adaptare. Și, dacă stresul este prea mare sau durează mult timp, încep să apară semne de epuizare.

Stres și emoții

În ultimele decenii, a crescut conștientizarea rolului principal jucat de emoții ca factor intern de inducere a stresului. Anxietatea, frica, panica, tristețea, depresia, stima de sine scăzută, invidia, fobiile, grijile, emoțiile și modelele de comportament care au o influență negativă asupra vieții, sunt experiențe de stres negativ intens care pot încuraja apariția bolii.

Pentru a ne apăra de stres, este recomandat să respectăm câteva reguli generale, cum ar fi să trăim o viață sănătoasă, cu o dietă echilibrată, să dormim suficient, să ne mișcăm regulat, să ne facem timp pentru hobby-uri și relaxare, renunțarea la fumat, alcool și băuturi pe bază de cofeină. Tehnicile de relaxare facilitate de respirația profundă sunt foarte utile în condiții de stres extrem. Anumite acțiuni simple ne pot ajuta să transformăm stresul negativ în pozitiv.

Observarea și cercetarea au făcut posibilă identificarea metodelor eficiente pentru a contracara stresul. Munca în exces, fumatul, mâncatul, consumul de medicamente sau droguri sunt comportamente ineficiente pentru a reduce consecințele stresului, crescând riscul de boli cardiovasculare. Metodele care pot contracara stresul includ o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată, somn, joacă, meditație, masaj, yoga.

Stresul, sistemul imunitar și bolile

Oamenii de știință știu de mult timp că stresul negativ este responsabil pentru diminuarea activității sistemului imunitar, care, atunci când durează mult timp, poate induce apariția unor simptome patologice – chiar severe. Persistența stărilor de stres crește riscul de inflamație, alergii, infecții, boli autoimune și tumori. Mai mult, recent s-a dovedit o interacțiune reciprocă între hormonii stresului, pe de o parte, și mediatorii sistemului imunitar, pe de altă parte. Această descoperire a declanșat nașterea unei noi discipline care studiază interacțiunea dintre minte, sistemul nervos, sistemul endocrin și sistemul imunitar, definită ca PNEI (imunologie psiho-neuro-endocrină).

Anxietate și panică

Anxietatea este elementul de bază al aproape tuturor expresiilor nevrozei. Adesea capătă caracteristicile unui „atac”, cu pierderea autocontrolului și afectarea totală a funcțiilor cognitive (concentrare, memorie). Se manifestă prin simptome care afectează diverse sisteme: simptome cardiovasculare (palpitații cardiace, criză hipertensivă, tulburări vasomotorii); simptome respiratorii (respirație scurtă, dispnee la suspin, hiperventilație); simptome gastrointestinale (uscăciunea gurii, greață, vărsături, diaree); simptome urinare (dorință frecventă de a urina); simptome legate de mușchi (contracturi, tremor); simptome senzoriale (încețoșarea vizuală, țiuit în urechi, amețeli, dureri de cap); adesea apar și simptome generale, cu dificultăți de concentrare și de adormire.

Termenul de „panică” derivă din numele zeului Pan, fiul lui Hermes și al unei nimfe, jumătate om și jumătate capră, care a provocat teroare prin țipetele sale bruște și violente. Este o reacție emoțională acută care apare în urma unui șoc intens sau a unui stres sever, sau înaintea unei încercări de temut (un examen, un test, o competiție sportivă, o performanță) cu vedere încețoșată, slăbiciune musculară, tremor, vedere tulburată, diaree.

Anxietate, stres și dureri musculare

Este un concept introdus de Wilhelm Reich, elev al lui Freud, care a sugerat, în timpul psihanalizei, lucrul direct asupra corpului cu exerciții, masaj, verbalizare și exprimare a emoțiilor, pentru a elimina blocajele energetice responsabile de zonele de tensiune musculară dureroasă. Mai târziu, A. Lowen a identificat șapte blocaje energetice corporale din cauza emoțiilor neexprimate:

• Blocaj vizual. Poate face ochii să pară dubioși, morți sau cinici. Poate fi înlăturat lucrând asupra emoției fricii, de ex. deschizând larg ochii.
• Blocaj oral. Afectează mușchii gurii și gâtului, mai ales din cauza lacrimilor nevărsate sau a furiei neexprimate. Poate fi îndepărtat prin mișcare de aspirație și cu stimularea reflexului de vărsături.
• Blocaj cervical. Este adesea rezultatul autocontrolului, al plânsului neexprimat, al furiei și al țipetelor.
• Blocaj toracic. Se manifestă cu dinamică respiratorie redusă care inhibă emoțiile.
• Blocarea diafragmei. Poate provoca somatizare în tractul gastrointestinal, în principal în stomac.
• Blocaj abdominal. Cele mai viscerale emoții sunt suprimate la acest nivel. Se manifestă cu intestinul iritabil.
• Blocaj pelvin. Se manifestă cu dificultate în a ajunge la orgasm.

Magneziu, taurină, vitamina B6

Magneziul este unul dintre elementele chimice majore care joacă un rol cheie în reglarea excitabilității neuro-musculare, în producerea și transportul de energie. Reduce secreția de adrenalină și efectele acesteia asupra creierului, inimii, mușchilor și sistemului digestiv. Stresul face ca magneziul să fie eliberat de celule și să fie pierdut prin urină. Acest lucru se întâmplă indiferent de tipul de stres: efort fizic anormal, zgomot intens, tensiune internă, schimbări bruște de temperatură, traumatisme, intervenții chirurgicale etc. În condiții de stres, eliberarea magneziului din celule este asociată cu intrarea calciului și creșterea consecutivă a contracției mușchiului scheletic și visceral. Această afecțiune poate duce la contracturi, crampe musculare și spasme ale mușchilor netezi, responsabile de durerile abdominale și perioadele dureroase.

Actualitatea magneziului face obiectul cercetărilor asupra deficienței sale în țările industrializate, ca urmare a consumului crescut în condiții de stres și a aportului redus. Procesul de rafinare și gătire a alimentelor a redus drastic conținutul de magneziu în alimente. Deficiența de magneziu are multe consecințe și sunt adesea asociate cu stres intens. În scopuri educaționale, acestea sunt clasificate în simptome generale (stări supraemoționale, anxietate, insomnie, vulnerabilitate la stres, oboseală, tulburări de memorie), simptome musculare (contracții, spasme, crampe, spasme, cefalee tensională), simptome circulatorii (sindrom premenstrual), hipertensiune arterială, migrene, acrocianoză) și simptome viscerale (dispnee asemănătoare astmului, sindrom de captură precordială, intestin iritabil, menstruații dureroase).

Taurina este un aminoacid care conține sulf care joacă un rol similar și al cărui efect este complementar celui al magneziului.

Vitamina B6 este indispensabilă pentru sinteza taurinei. Poate acționa doar dacă este activată de Magneziu. Mai mult, este implicată în conversia 5-HTP în serotonină.

Păducel

Fitoterapia folosește frunzele și florile de păducel. Componentele principale includ: flavonoide (hiperozidă, vitexin-2-ramnozidă, rutina, chrysin, glicozil flavone), procianidine oligomerice, acizi fenolcarboxilici, acizi triterpenici, steroli, aminopurină, ulei esențial.

Principalele acțiuni efectuate de Păducel sunt cele sedative, hipotensive, antispastice, cardiotonice, antiaritmice (scăderea ritmului cardiac), vasodilatator coronarian. Principalele indicații includ anxietatea, insomnia, tahicardia, hipertensiunea arterială și insuficiența circulatorie cardiacă. Păducelul este folosit în principal pentru acțiunea sa sedativă și relaxantă musculară la nivelul sistemului nervos central. Unele flavonoide, cum ar fi crizina, sunt capabile să interacționeze la nivelul situsurilor receptorilor pentru benzodiazepine. Este considerată planta preferată pentru tulburările cardiovasculare. Acționează asupra sistemului cardiovascular dilatând musculatura vaselor, în special a vaselor coronare, scăzând rezistența periferică (acțiune hipotensivă), acționând direct asupra miocardului cu acțiune inotropă pozitivă (forță contractilă crescută).

Griffonia

Denumire botanică: Griffonia simplicifolia L. Se folosesc semințele. Componenta sa principală este 5-HTP (5-hidroxitriptofan). Are proprietăți relaxante și antidepresive. Griffonia este folosită în tulburări de anxietate, depresie ușoară, tulburări de somn, deficit de atenție legat de stres. Semințele de Griffonia conțin în mod natural 5-HTP (5-hidroxitriptofan), un intermediar al triptofanului care este un precursor al serotoninei, un neurotransmițător important implicat în funcții precum somnul și starea de spirit.

L-teanina

Este un aminoacid, extras din frunzele de ceai, despre care s-a dovedit că stimulează producerea undelor alfa cerebrale rezultând un efect calmant, fără a provoca somnolență. Au fost efectuate numeroase studii farmacologice și clinice, care au confirmat: efecte relaxante, creșterea capacității de învățare și concentrare, reducerea presiunii, îmbunătățirea calității somnului, recuperarea după stres fizic, îmbunătățirea performanței fizice și psihice.

Câteva sfaturi utile pentru a combate anxietatea

• Urmați o alimentație variată și echilibrată, consumați în mod regulat fructe și legume și alegeți alimente integrale;
• bea multă apă bogată în magneziu între mese; evitați sau reduceți băuturile și/sau substanțele stimulatoare;
• practicați exerciții zilnice adecvate, care nu sunt frenetice sau care nu provoacă anxietate;
• respectați pauzele și odihna, alternați munca și odihna, veghea și somnul;
• dedică o parte din timpul tău liber hobby-urilor, lecturii, conversației și practicilor de relaxare pentru minte și corp;
• combate stresul, eventual prin utilizarea plantelor și mineralelor adaptogene. În special, este recomandat să luați suplimente de magneziu;
• ia vacanțe, alegând medii naturale;

dormi cel puțin 8 ore pe noapte.